
Numele lui Puiu Botezan este strâns legat de anul de glorie al echipajelor sibiene ale IPAS-ului, după obținerea titlului de campioni la echipă. Am stat de vorbă cu el pentru a ne readuce aminte acele vremuri legendare. Ne-a mărturisit cum erau probele de macadam înainte de 1989, la Raliul Sibiului și am descoperit că visează și azi să poată concura alături de copilotul său-Timi Popa.
Sunteți unul dintre membrii emblematici ai familiei motorsportului sibian, campion cu echipa IPA, în 1989. Povestiți-ne cum a fost acel an de glorie?
Puiu Botezan: „Echipa IPAS se reconfigurase, exista o atmosferă placută de colaborare. Toate echipajele erau motivate, mecanicii erau implicați trup și suflet, dar sincer, vizam un loc pe podium, nu neapărat locul 1. Pe parcursul anului lucrurile au mers tot mai bine și am început să realizăm că titlul de campioni pe echipe nu este intangibil, cu toate că ne luptam cu echipele „de uzină”: Dacia, Oltcit, IATSA. Am căpătat toți un puseu de încredere, totul a fost organizat „nemțește”, a existat și un dram de noroc, dar știți cum se zice: Norocul ține cu cei puternici! Pentru mine și Timi, cireașa de pe tort a fost titlul de „Maestru al sportului la automobilism” obținut în acel an.”
Raliul Sibiului a însemnat și consacrat ca un raliu de macadam. Cum erau probele de la Sibiu pe atunci?
Puiu Botezan: „Foarte variate și extrem de selective. Urcare „ca pe casă”, coborâre de mare viteză, zone cu macadam casant, zone nisipoase sau cu noroi, trebuia să reacționezi extrem de rapid și să te adaptezi la toate aceste variații. Apropo de macadamul casant, după câte un „Dunării” nu mă prea bucuram să-mi strânga cineva bărbătește mâna, căci Dacia nu avea servodirecție și mâinile îmi erau umflate câteva zile de la șocurile din volan.”
Ce probă v-a impresionat, pe atunci cel mai mult, de la Sibiu? Și de ce?
Puiu Botezan: „Șanta. Daca aveai mână, dacă îți plăcea să mergi pe macadam, dacă în echipaj încrederea era de 110%, Șanta te recompensa și te împingea înainte.”

Povestiți-ne o întâmplare trăită pe vremea când erați concurent…
Puiu Botezan: „După un Raliu al Dunării, în așteptarea rezultatelor, m-am întâlnit cu un amic. Discutând despre cum se văzuse cursa din prisma spectatorilor, am ajuns la prestația pe macadam a lui Marian Bublewicz. Trebuie să menționez că Bublewicz era idolul nostru, cu care am devenit prieteni după ce, într-o situație limită, l-am ajutat mult. Amicul meu era extaziat de precizia, curajul și spectaculozitatea stilului lui Marian. La un momentdat, când își tragea respirația, l-am întrebat:
-Ți-a plăcut cum mergea Bublewicz?
-Daaa!
-Ai văzut ce era în stare să faca cu dulapul ăla de Polonez 2000?
-Daaa!
-Ei, dă-ți seama cum am mers noi, dacă l-am depășit pe Gât, în coborâre !?!
Nu vă puteți imagina perplexitatea întipărită pe figura lui. Făcusem doar o mică omisiune, Marian se „scurgea”la vale, cu motorul distrus.”
Ce însemna pe atunci să ai material bun de concurs, care erau cele mai marti provocări de la competiții?
Puiu Botezan: „Ca și acum, printre caracteristicile de bază ale unei mașini de curse erau predictibilitatea și progresivitatea comportamentului. Trebuia să poți să știi exact când va „pleca în derapaj” mașina, iar plecarea să fie progresivă, ca să poată fi dozată. Dacia Sport „de stradă” era o mașină greșită, constructiv ea nu îndeplinea aceste condiții. Ne-au trebuit 2 ani de teste și modificări până să obținem o mașină cu un comportament adecvat. În rest, am mizat mai mult pe fiabilitate, dublarea sistemelor acolo unde era posibil și transferul optim al puterii pe drum.”
Care este amintirea cea mai de preț de la Raliul Sibiului?
Puiu Botezan: „Miile de spectatori care ne urmăreau noaptea, pe ploaie și vânt și pe care îi întâlneam și în cele mai neașteptate locuri.”
Vă e dor de un Raliu pe macadam la bordul unei mașini de concurs?
Puiu Botezan: „Chiar visez -la propriu- câteodată asta. Dar, cum a zis și Timi, numai în aceeași formație, cu el în dreapta mea!”

Cum ați primit vestea revenirii Raliului Sibiului pe macadam, ca etapă în cadrul Campionatului Național de Raliuri?
Puiu Botezan: „Orice manifestare sportivă sau culturală din Sibiu mă bucură, cu atât mai mult una la care am participat în trecut și care mi-a adus enorme satisfacții.”
Ce sfat aveți să le dați, din experiența dvs., echipajelor care se vor alinia la startul Raliului Sibiului 2020?
Puiu Botezan: „Faceți kilometri pe probe, în țară și în lume, chiar dacă mergeți la grupe și clase inferioare celor din țară. Fiecare kilometru parcurs pe probe va cizelează stilul, vă mărește încrederea reciprocă pilot-copilot, vă dă spre rezolvare situații noi.”
Un mesaj pentru organizatorii Raliului Sibiului?
Puiu Botezan: „V-ați angajat într-o misiune grea. Vă doresc un final de succes și vă mulțumesc în numele miilor de spectatori, cărora le aduceți momente de încântare și relaxare, acum, când au cea mai mare nevoie de așa ceva!”